Autoritățile iau în calcul 2 posibile variante de termen de intrare în vigoare a Legii privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, 1 noiembrie 2021 sau 1 ianuarie 2022, o decizie în acest sens putând fi luată chiar astăzi, în ședința comună a Comisiilor de Industrii, Politică Economică și Muncă ale Camerei Deputaților, sesizate pe fond pentru întocmirea raportului asupra proiectului.
Premierul Cîțu a declarat că Guvernul va veni cu o soluție ”de a finanța și de aproba mai repede consumatorul vulnerabil”, având în vedere că firmele din domeniu au înregistrat profituri mai mari în urma creșterii prețurilor.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a anunțat că intenționează promovarea unei legi care să prevadă „un pachet minim de servicii” de care vor beneficia copiii și familiile vulnerabile, măsura urmând a fi luată în contextul în care autoritățile au constatat că aceste categorii sociale sunt printre cele mai vulnerabile.
Față de varianta discutată în primă lectură de Guvern în ianuarie, marea noutate este că, după ce va fi eventual adoptată de Legislativ și promulgată de președinte, Legea consumatorului vulnerabil va intra în vigoare doar de la 1 septembrie 2022 și nu de la 1 septembrie anul acesta, cum se preconiza inițial.
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru protecția socială au reprezentat, în medie, 29% din PIB în anul 2015, România fiind pe ultimul loc în UE la acest indicator în condițiile în care cheltuielile pentru protecție socială au reprezentat doar 14,6% din PIB, față de peste o treime din PIB în Franța, Danemarca și Finlanda, arată datele publicate vineri de Eurostat.
Veniturile de protecție socială s-au majorat în 2014 cu 4,7% față de 2013, cheltuielile privind protecția socială au crescut cu 3,9%, iar cele cu prestațiile sociale au scăzut cu 0,1%, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.